Visarea cu ochii deschiși: când devine o problemă maladaptivă
Majoritatea oamenilor experimentează momente de visare cu ochii deschiși în mod ocazional. Acestea pot include imagini ale viitorului, amintiri sau povești inventate. De obicei, aceste momente sunt inofensive și pot contribui la creativitate, gestionarea emoțiilor și combaterea plictiselii. Totuși, există situații în care fantezia devine atât de captivantă încât afectează viața cotidiană, fenomen cunoscut sub numele de maladaptive daydreaming (visare maladaptivă).
Maladaptive daydreaming este un termen introdus de psihologul israelian Eli Somer, referindu-se la o formă extremă de visare cu ochii deschiși. Aceasta este caracterizată prin fantezii elaborate și complexe care consumă mult timp. Persoanele afectate pot petrece ore întregi imaginându-și lumi alternative, personaje și povești ce se pot desfășura pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii.
În contrast cu visarea obișnuită, aceste scenarii devin compulsive. Utilizatorii simt nevoia de a reveni constant în universul imaginar, chiar și atunci când acest lucru le afectează activitățile zilnice.
Specialiștii estimează că indivizii își petrec între 30% și 50% din timpul de veghe în gânduri ce nu sunt legate de activitățile lor curente. Astfel, visarea cu ochii deschiși este considerată o parte normală a funcționării psihice. Problema apare când persoana nu mai are control asupra fanteziei, care devine o alternativă preferată în loc să rămână o sursă ocazională de relaxare.
Persoanele care suferă de maladaptive daydreaming descriu adesea experiența ca pe un film interior extrem de viu, unde ele însele sunt personajele principale. Acestea pot trăi emoții intense, pot râde, plânge sau reacționa fizic la evenimentele imaginare. Deși conștientizează că totul este fictiv, atracția față de aceste scenarii este foarte puternică.
Episodul de visare poate dura de la câteva minute până la mai multe ore. În cazurile severe, s-au raportat persoane care își petrec până la 12 ore pe zi în fantezii.
Printre manifestările frecvente ale maladaptive daydreaming se numără: crearea unor povești complexe, atașamentul față de personaje imaginare, dificultatea de a întrerupe fanteziile, neglijarea activităților zilnice, tendința de izolare socială și sentimentul de vinovăție sau frustrare după episoadele de visare. Adesea, muzica este folosită pentru a facilita intrarea în aceste stări, iar mișcările repetitive, precum mersul înainte și înapoi sau balansarea corpului, sunt frecvente.
Se consideră că maladaptive daydreaming poate apărea ca o modalitate de a compensa nevoile emoționale neîmplinite. În lumea imaginară, persoana poate fi admirată, iubită sau de succes, chiar dacă în viața reală se confruntă cu singurătate, respingere sau lipsă de încredere în sine. De multe ori, fanteziile încep ca un refugiu în perioade dificile, dar, în timp, acest mecanism de adaptare poate deveni o obișnuință greu de controlat.
Impactul asupra vieții cotidiene este semnificativ. Timpul petrecut în imaginație se traduce în ore pierdute pentru muncă, studiu sau relații sociale. Unele persoane se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivelor profesionale sau academice, deoarece satisfacția imediată oferită de succesul imaginar reduce motivația pentru efortul din realitate. În plus, izolarea și rușinea asociate fenomenului pot agrava problemele emoționale existente.
În prezent, maladaptive daydreaming nu este recunoscută ca un diagnostic distinct în principalele manuale de psihiatrie. Totuși, interesul științific pentru acest fenomen a crescut considerabil în ultimii ani. Mulți specialiști consideră că există suficiente dovezi pentru a demonstra că nu este doar o formă intensă de imaginație, ci o problemă reală ce poate provoca suferință și afectare funcțională semnificativă.
Visarea cu ochii deschiși nu reprezintă o problemă dacă rămâne sub control și nu interferează cu viața de zi cu zi. Totuși, este recomandat să discuți cu un specialist în sănătate mintală atunci când: petreci foarte multe ore în fantezii, simți că nu te poți opri, activitatea profesională, școlară sau relațiile au de suferit, iar suferința emoțională, anxietatea sau depresia sunt prezente.
Maladaptive daydreaming este o formă extremă și compulsivă de visare cu ochii deschiși, în care lumea imaginară devine mai atrăgătoare decât cea reală. Deși fanteziile pot oferi confort și evadare temporară, ele pot consuma timp și oportunități importante.
