Pragul pentru insolvența personală va crește din 1 iulie, odată cu salariul minim
Românii care întâmpină dificultăți în achitarea datoriilor vor avea nevoie de restanțe mai mari pentru a putea solicita deschiderea procedurii de insolvență personală, odată cu majorarea salariului minim brut, ce va intra în vigoare pe 1 iulie 2026.
Pragurile stabilite prin lege vor fi ajustate atât pentru procedura bazată pe plan de rambursare, cât și pentru insolvența prin lichidare de active sau procedura simplificată. Persoanele fizice care nu pot plăti datoriile pot solicita, în anumite condiții, procedura de insolvență personală, conform Legii nr. 151/2015. Accesul la această procedură este condiționat de îndeplinirea unor criterii stricte, inclusiv de un nivel minim al datoriilor, stabilit în funcție de salariul minim brut pe economie.
Odată cu majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026, pragurile financiare necesare pentru inițierea procedurilor de insolvență vor crește. Astfel, pentru procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și pentru cea judiciară prin lichidare de active, nivelul minim al datoriilor va fi echivalentul a 15 salarii minime brute, ceea ce se va traduce printr-un prag de 64.875 de lei, față de 60.750 de lei în prezent. În ceea ce privește procedura simplificată de insolvență, plafonul maxim al datoriilor va fi echivalentul a 10 salarii minime brute, ajungând la 43.250 de lei, comparativ cu 40.500 de lei acum.
Persoanele care doresc să acceseze procedura de insolvență după 1 iulie 2026 vor avea nevoie de datorii mai mari decât cele necesare în prezent. Potrivit ANPC, insolvența personală este un mecanism legal de protecție destinat celor care au acumulat datorii pe care nu le mai pot achita, având nevoie fie de restructurarea obligațiilor financiare, fie de ștergerea unei părți dintre acestea.
Procedura de insolvență oferă mai multe avantaje, printre care suspendarea executărilor silite, suspendarea acumulării dobânzilor și penalităților, posibilitatea restructurării datoriilor și, în anumite condiții, ștergerea unei părți a obligațiilor financiare la finalul procesului. Legea nr. 151/2015 prevede trei forme de insolvență pentru persoanele fizice: procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare, procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active și procedura simplificată de insolvență.
Planul de rambursare a datoriilor este întocmit de debitor împreună cu administratorul procedurii și stabilește modul de achitare a creanțelor, cuantumul ratelor și termenele de plată. Această procedură se adresează celor care au datorii de minimum 15 salarii minime brute și care au perspective reale de redresare financiară. Planul necesită aprobarea majorității creditorilor și poate include restructurarea ratelor, reeșalonarea plăților, reducerea unor obligații sau valorificarea anumitor bunuri. Perioada de rambursare poate dura până la maximum 60 de luni, iar unul dintre principalele sale avantaje este suspendarea executărilor silite și a dobânzilor pe durata aplicării planului.
Procedura judiciară prin lichidare de active se adresează persoanelor aflate în situații financiare grave, care nu pot achita datoriile nici printr-un plan de rambursare. În acest caz, bunurile urmăribile ale debitorului sunt valorificate pentru a acoperi creanțele, iar sumele obținute sunt distribuite creditorilor. Debitorul poate păstra doar resursele necesare pentru un trai minim rezonabil. Această procedură poate fi accesată și de cei care au încercat fără succes varianta planului de rambursare.
Procedura simplificată este destinată persoanelor cu datorii reduse, care nu dețin bunuri sau venituri urmărite pentru recuperarea creanțelor. Pot beneficia de această variantă persoanele care au depășit vârsta standard de pensionare, cele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și persoanele fără bunuri sau venituri executabile. Valoarea totală a datoriilor nu trebuie să depășească echivalentul a 10 salarii minime brute, iar după o perioadă de supraveghere de trei ani, debitorii pot obține ștergerea integrală a datoriilor rămase.
Pentru deschiderea procedurii de insolvență, persoanele fizice trebuie să notifice creditorii cu cel puțin 30 de zile înainte de a depune cererea. De asemenea, este necesar să fie prezentate documente privind veniturile sau lipsa acestora, situația profesională, dovezi ale veniturilor realizate în ultimii trei ani, estimări ale veniturilor pentru următorii trei ani, documente fiscale, cazierul judiciar, cazierul fiscal, raportul de la Biroul de Credit, precum și propunerea de plan de rambursare, acolo unde este cazul. În anumite situații, este necesar și extrasul din Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale.
Comisia de Insolvență la Nivel Central a aprobat în martie 2026 noi criterii generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, prin Decizia nr. 13/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 7 aprilie 2026. Acest act normativ a abrogat vechea Decizie nr. 11/2024 și stabilește reguli aplicabile în procedurile de insolvență pentru a proteja debitorii și familiile lor. Conform deciziei, criteriile au rolul de a asigura că persoanele aflate în insolvență pot beneficia de un nivel de trai rezonabil pe durata procedurii. Documentul prevede actualizarea valorii coșului minim lunar de consum în funcție de rata inflației și stabilește criteriile pentru calcularea cheltuielilor necesare traiului zilnic al debitorilor și familiilor acestora. În evaluarea nivelului de trai rezonabil sunt incluse cheltuielile pentru hrană, costurile cu locuința și utilitățile, cheltuielile medicale, educația, transportul și alte nevoi esențiale ale familiei.
