Decizia Comisiei Europene despre Transgaz și exporturile de gaze către Ucraina explicată de un expert
Comisia Europeană a dat undă verde modificării angajamentelor pe care le are Transgaz în cadrul unei investigații antitrust, pentru a permite Ucrainei accesul la capacitățile de export prin rețeaua de transport a gazelor din România.
Dumitru Chisăliță, expert în domeniul energetic, a clarificat pentru Digi24.ro că această măsură nu implică transportul gazelor românești către Ucraina, ci mai degrabă optimizarea utilizării conductelor existente pentru tranzitul gazelor din regiune. Aprobarea modificării angajamentelor de către Comisia Europeană a fost anunțată în martie 2020, în contextul unei investigații antitrust referitoare la accesul la infrastructura de transport a gazelor naturale din România.
Conform Executivului european, modificările permit operatorului român să ofere Ucrainei acces la capacitățile de export, nu doar către statele membre ale Uniunii Europene din zonă, așa cum stipula versiunea inițială a angajamentelor. În luna mai 2026, Transgaz a solicitat Comisiei Europene autorizarea de a oferi capacități concurente în două puncte de interconectare de pe aceeași conductă: unul între România și Bulgaria și altul între România și Ucraina.
Capacitățile concurente sunt volume din rețeaua de transport care nu pot fi alocate complet într-un punct fără a afecta capacitatea disponibilă într-un alt punct al infrastructurii. Aceste capacități sunt scoase la licitație și atribuite în funcție de cererea de pe piață.
Chisăliță a explicat că infrastructura de tranzit a gazelor prin România a fost dezvoltată începând cu anii 1970 pentru a transporta gaze rusești către state din sud-estul Europei. „De-a lungul istoriei, prin România au fost construite trei conducte de tranzit. Toate plecau de la Isaccea și ajungeau până la Negru Vodă. Una era dedicată Bulgariei, iar celelalte două Greciei, Macedoniei și Turciei. Aceste conducte au fost realizate începând cu 1970 și ultima a fost finalizată în 2003,” a afirmat expertul.
„Tranzit 1 era dedicat exclusiv Bulgariei. Tranzit 2 și Tranzit 3 mergeau către Turcia, Grecia și Macedonia. Gazele plecau din Ucraina, traversau România și ajungeau în aceste state. Nimeni altcineva nu putea utiliza conductele,” a adăugat Chisăliță.
După aderarea României la Uniunea Europeană, situația a început să se schimbe. Autoritățile române au fost obligate să permită accesul terților la infrastructura de transport. „România a fost obligată să creeze acel sistem de acces la terțe părți pentru toate sistemele de transport gaze pe care le deținea,” a declarat expertul. De asemenea, a menționat că s-au acordat derogări care au fost prelungite, iar începând cu 2016, ultima derogare a expirat. Aceasta a impus României să deschidă toate conductele pentru a permite tranzitul gazelor naturale, cu obligația plății tarifelor.
Un motiv pentru întârzierile în accesul terților a fost generarea de venituri semnificative din vechile contracte: „Tariful era plătit pe capacitate. Asta însemna că, indiferent dacă se tranzitau sau nu gaze, România încasa bani. Și erau sume importante,” a explicat Chisăliță.
Comisia Europeană a deschis o investigație antitrust împotriva Transgaz în 2017, în urma unei sesizări din partea unei companii românești. „Comisia Europeană a deschis această investigație antitrust. Din câte știu eu, s-a ajuns la niște negocieri. Nu s-a soluționat neapărat printr-o decizie împotriva Transgazului sau a României, dar, începând cu 2019 și efectiv din 2020, conductele au fost deschise,” a menționat expertul.
O schimbare semnificativă a fost determinată și de decizia Rusiei de a redirecționa livrările de gaze către Turcia prin Turkish Stream. „În ianuarie 2020, Rusia a hotărât să mute livrările de gaze către Turcia prin Turkish Stream. Practic, a dispărut acea folosire cu dedicație a conductelor pentru gazele rusești,” a explicat Chisăliță.
În prezent, Ucraina utilizează deja infrastructura din România pentru tranzitul gazelor. „Practic, Europa își dă acordul să se deschidă și către alte țări direct către Ucraina. Lucrul acesta deja se întâmpla. Ucraina își tranzitează și în momentul de față gaze prin România, în general gaze achiziționate fie din zona Azerbaidjanului, fie prin terminalele LNG din Grecia,” a declarat expertul.
Chisăliță a subliniat că Transgaz nu exportă gaze proprii și că infrastructura românească este folosită doar pentru transport. „Transgaz este un taxi. Ia niște gaze dintr-un punct și le duce în alt punct. Transgaz nu are gaze, nu deține gaze pentru export,” a spus acesta.
Decizia Comisiei Europene nu implică construcția unor conducte noi. „Nu se construiesc conducte noi pentru Ucraina sau pentru alte state. Sunt folosite mai eficient conductele existente în România, iar acest lucru ar trebui să fie benefic pentru România,” a explicat expertul.
Utilizarea mai intensă a infrastructurii existente ar putea avea efecte pozitive asupra pieței românești. „Mai mult gaz tranzitat înseamnă că operatorul își acoperă mai repede costurile. Acoperindu-și mai repede costurile, poate să reducă tarifele. Mai mult gaz tranzitat înseamnă scăderea tarifelor și, în final, scăderea prețurilor. În mod normal, aceasta ar trebui să fie o veste bună pentru România,” a concluzionat Chisăliță.
Comisia Europeană a stabilit că angajamentele modificate ale Transgaz vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026.
