Creșterea prețurilor apartamentelor în marile orașe din România, chiriile se stabilizează sau scad
Piața imobiliară din România se află într-o etapă de maturizare, caracterizată printr-o prudență mai mare în deciziile de achiziție din partea clienților, care devin mai reticenți față de investițiile în proiecte aflate în faza de dezvoltare.
În timp ce prețurile apartamentelor continuă să crească în toate orașele mari, piața chiriilor arată semne de stagnare sau chiar de scădere, cu excepția Timișoarei, unde chiriile au crescut cu aproape 17%. Specialiștii din domeniu, consultați de News.ro, subliniază că românii sunt din ce în ce mai atenți la prețuri, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului înainte de a lua o decizie de cumpărare.
„După mai mulți ani în care am asistat la creșteri accelerate și la o presiune semnificativă asupra cumpărătorilor, în 2026 observăm o piață mult mai echilibrată și mai bine fundamentată. Trei tendințe se manifestă simultan: prețurile continuă să crească, chiriile stagnează sau scad în anumite orașe, iar oferta devine tot mai abundentă”, a declarat Cătălin Ivan, cofondator al platformei de analiză imobiliară imo360 și al agenției VIB Imobiliare.
Conform datelor platformei, comparativ cu martie 2025, prețurile apartamentelor au crescut în martie 2026 în toate marile orașe, variind între +3,6% în Galați și +12,5% în București, unde prețul mediu a ajuns la 2.009 EUR/mp. Cluj-Napoca se menține ca cel mai scump oraș din țară, cu 3.104 EUR/mp, iar Brașovul a depășit pragul de 2.100 EUR/mp, ajungând la 2.171 EUR/mp.
Pe de altă parte, piața chiriilor transmite un mesaj diferit, cu stagnări sau scăderi în orașe precum Iași (-12,5%), Constanța (-11,1%), Oradea și Ploiești (-14,3%). Timișoara este singura excepție notabilă, cu o creștere de +16,7% a chiriilor. Aceasta sugerează că prețurile de achiziție cresc mai repede decât veniturile generate de proprietăți, ceea ce afectează randamentele și logica investițională.
Claudia Negru, deținătoare a agenției imobiliare The List Estates, observă și ea o piață mai prudentă și mai matură. „Clienții iau deciziile de achiziție cu mai multă precauție, evaluând cu atenție prețul, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului. Negocierile sunt mai extinse decât în anii anteriori, iar cumpărătorii nu mai acceptă cu ușurință orice preț listat”, a subliniat Negru.
Nevoia de siguranță devine din ce în ce mai evidentă, iar unii clienți sunt dispuși să angajeze experți tehnici pentru a verifica locuințele și a se asigura că promisiunile dezvoltatorilor sunt conforme cu realitatea. De asemenea, cumpărătorii manifestă o reticență mai mare față de achizițiile în faza de proiect, preferând locuințele deja construite sau aflate într-un stadiu avansat, în căutarea unor oferte avantajoase.
Piața rezidențială din 2026 este influențată de o tendință clară de optimizare a spațiului locativ. Creșterea cotei de TVA la 21% a avut un impact direct asupra prețului final, determinând dezvoltatorii să caute soluții pentru a menține accesibilitatea locuințelor, conform Oanei Popescu, Head of Residential la Crosspoint Real Estate. Aceasta a menționat că presiunea fiscală remodela modul în care sunt concepute și comercializate noile proiecte.
Claudia Negru a remarcat o problemă mai mare de lichiditate pe piață, întrucât dezvoltatorii nu se mai pot baza pe avansuri mari din partea clienților, iar utilizarea fondurilor încasate este strâns legată de stadiul construcției. „Mulți dezvoltatori apelează la linii de creditare, un proces costisitor și mai îndelungat, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetele de dezvoltare. Aceasta poate duce la o încetinire a ritmului de construcție pe unele șantiere”, a adăugat Negru.
Oana Popescu a subliniat că, în ciuda scăderii ofertei de imobile noi în zona ultracentrală a Bucureștiului, restul sectoarelor continuă să înregistreze autorizații pentru proiecte noi. Estimările sugerează că, împreună cu județul Ilfov, vor fi livrate peste 20.000 de unități locative în acest an, un volum care poate susține piața în ansamblu.
Claudia Negru a observat un apetit crescut pentru închirieri. Deși interesul pentru achiziții persistă, procesul decizional s-a încetinit considerabil. Mulți cumpărători aleg să întârzie o achiziție majoră, mai ales când aceasta implică un credit pe termen lung. „Pe segmentul chiriilor, activitatea este mai dinamică. Am observat o creștere semnificativă a tranzacțiilor de închiriere, ceea ce sugerează că pentru o parte dintre clienți, închirierea a devenit o soluție temporară, preferând să rămână flexibili până când piața devine mai previzibilă sau până găsesc o oportunitate de achiziție cu adevărat favorabilă”, a explicat Negru.
Oana Popescu a menționat și cererea în creștere pentru închirieri, deși preferința declarată rămâne achiziția. „Mulți cumpărători potențiali amână decizia de cumpărare din cauza prețurilor ridicate, o consecință directă a majorării TVA-ului, așteptând momentul când veniturile personale le vor permite accesarea unui credit sau acoperirea avansului necesar”, a adăugat Popescu.
În marile orașe, datele imo360 arată că creșterea prețurilor, eliminarea TVA-ului redus și costurile mai mari de finanțare au pus o presiune semnificativă pe segmentul de mijloc. În București, de exemplu, la un preț de peste 2.000 EUR/mp, un buget de 120.000 euro limitează considerabil opțiunile disponibile.
În martie 2026, în București au fost listate 17.242 de apartamente noi spre vânzare, cu aproximativ 27% mai mult față de media din a doua jumătate a anului 2025. De asemenea, timpul mediu de vânzare a crescut de la 44 de zile în ianuarie 2025, la 55 de zile în martie 2026, atingând un vârf de 93 de zile în ianuarie 2026. Aceste date arată că vânzătorii au așteptări ridicate, dar cumpărătorii nu mai reacționează impulsiv și își permit să compare, să negocieze și să aștepte.
„În 2026, nu mai asistăm la decizii rapide și emoționale. Este, probabil, pentru prima dată după mulți ani, o piață în care datele încep să conteze mai mult decât entuziasmul generalizat”, a concluzionat Cătălin Ivan. Deși numărul de proiecte noi a scăzut, această tendință nu este uniformă și necesită o interpretare atentă. Datele INS indică o scădere de aproape 5% a numărului autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, iar livrările totale din
