Dr. Vladiana Turi, medic cardiolog: „Obezitatea este o boală cronică, nu o soluție rapidă”
Injecțiile destinate pierderii în greutate au devenit un subiect intens discutat în ultimii ani. Celebrități internaționale, influenceri și chiar personalități din România împărtășesc transformările impresionante obținute prin aceste tratamente, iar pe rețelele sociale apar frecvent imagini „before & after” care promit rezultate rapide.
Dincolo de entuziasmul creat de marketing, specialiștii subliniază că terapiile pentru obezitate nu trebuie considerate soluții miraculoase, dar nici demonizate. Medicii afirmă că obezitatea reprezintă o afecțiune complexă și cronică, cu efecte semnificative asupra organismului.
Într-un interviu pentru „Ce se întâmplă, Doctore?”, Dr. Vladiana Turi, medic primar cardiologie, detaliază cum funcționează aceste tratamente moderne și de ce simpla noțiune de „slăbit” nu abordează adevărata problemă.
Dr. Turi subliniază că obezitatea este „o boală cronică, recidivantă”. Potrivit medicului, una dintre cele mai frecvente erori este să se considere obezitatea o chestiune estetică sau să se reducă la numărul de kilograme afișat pe cântar.
„Obezitatea este o boală cronică, recidivantă. Toată lumea întreabă: bun, fac tratamentul o lună sau trei luni și după aceea gata? Nu. Este ca hipertensiunea, diabetul sau hipotiroidia. Nu este o boală care dispare prin magie”, explică Dr. Vladiana Turi.
De asemenea, cardiologul atrage atenția că obezitatea nu se rezumă la excesul ponderal, ci reprezintă un mecanism complex ce afectează întregul organism.
„Obezitatea este o boală neuro-hormono-endocrino-cardiologică-metabolică și predispune la apariția a cel puțin 226 de boli secundare”, adaugă medicul.
Dr. Vladiana Turi afirmă că simpla greutate corporală nu reflectă întotdeauna realitatea metabolică a unui pacient. „Ne uităm foarte mult la numărul de pe cântar și este mai mult decât eronat. Dacă l-am pune pe Arnold Schwarzenegger pe cântar, s-ar putea să îl încadrăm ca obez gradul II, pentru că masa musculară are densitate mare”, explică medicul.
Grăsimea viscerală, cea care se acumulează în jurul organelor, este considerată mai periculoasă decât grăsimea vizibilă. Dr. Turi menționează fenomenul TOFI: „thin outside, fat inside”. Aceasta înseamnă că pacientul poate părea slab, dar are o cantitate semnificativă de grăsime în jurul organelor, ceea ce este metabolic activ și secretă citokine proinflamatorii, predispunând la numeroase afecțiuni.
Medicul precizează că tratamentele nu sunt experimentale, cum cred mulți pacienți. „Moleculele acestea există de aproximativ 30 de ani. Nu se fac experimente pe oameni”, subliniază Dr. Turi.
Aceste tratamente funcționează prin imitarea unor hormoni secretați natural de organism după mese, hormonii incretinici, care sunt responsabili de controlul senzației de foame și al glicemiei. „Ele mimează secreția naturală a hormonilor incretinici. Trimit mesajul către creier că ne-am săturat, controlează apetitul, glicemia și răspunsul la insulină”, explică medicul.
Acest mecanism explică și de ce unele persoane se îngrașă mai ușor decât altele. „Există persoane care mănâncă enorm și rămân foarte slabe și persoane care mănâncă puțin și se îngrașă imediat. Multă vreme vina a fost aruncată exclusiv pe pacient: pune lacăt pe frigider, mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult. Dacă aceste sfaturi ar fi fost suficiente, nu am fi ajuns într-o pandemie de obezitate”, afirmă specialistul.
Un alt aspect important este că Dr. Turi subliniază că tratamentele nu se concentrează doar pe pierderea în greutate. „Noi nu tratăm cântarul. Noi tratăm o boală cardiometabolică extrem de complexă”, afirmă medicul.
Beneficiile acestor tratamente depășesc pierderea kilogramelor. De exemplu, semaglutida poate reduce cu aproximativ 20% riscul de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul, accidentul vascular cerebral sau mortalitatea cardiovasculară.
Tratamentul poate influența pozitiv și aspecte precum tensiunea arterială, colesterolul, inflamația cronică, ficatul gras, apneea în somn și sindromul ovarelor polichistice. „Noi prescriem aceste molecule și pentru a salva inima pacientului, nu doar pentru slăbit”, subliniază Dr. Turi.
Pe rețelele sociale, multe persoane aspiră la transformări rapide. Totuși, medicul avertizează că slăbirea agresivă poate fi periculoasă. „Nu ne dorim să slăbim rapid. Slăbirea rapidă este cea mai dăunătoare pentru pacient”, subliniază Dr. Turi.
Fenomenul cunoscut sub numele de „Ozempic face”, care este asociat cu un aspect foarte tras al feței după pierderi rapide în greutate, este explicat de medic. „Este, de fapt, fața slăbirii accelerate și agresive, pe care corpul nu o poate prelua.”
Ideal ar fi ca pierderea în greutate să fie graduală. „În principiu, nu ne dorim ca pacientul să piardă mai mult de 4 kilograme pe lună”, afirmă Dr. Turi.
Un alt risc asociat dietelor extreme este pierderea masei musculare. „Mușchiul este organul longevității. El previne căderile și susține întregul schelet”, explică Dr. Turi.
De aceea, pacienții trebuie să consume suficiente proteine și să facă mișcare. „Pacientul trebuie să consume între 1,2 și 1,6 grame de proteină per kilogram corp și să facă exerciții. Nu trebuie să alerge maratoane. O plimbare alertă este suficientă pentru început.”
Dr. Vladiana Turi subliniază că aceste tratamente trebuie administrate doar sub supravegherea unui medic. „Este obligatorie vizita la medic. Cine își asumă dacă pacientul pățește ceva?”, spune specialistul.
Înainte de inițierea tratamentului, sunt necesare analize uzuale precum profilul lipidic, glicemia, funcția hepatică, funcția renală, hemoleucograma și sumarul de urină. „Nu sunt analize sofisticate, dar trebuie să știm de unde plecăm și să urmărim evoluția pacientului.”
În ciuda eficienței acestor tratamente, medicul reiterează că ele nu înlocuiesc un stil de viață sănătos. „Niciun medic nu va spune vreodată: stați pe canapea, mâncați ultraprocesat și faceți injecțiile, pentru că sunt o baghetă magică.”
Recomandările generale rămân aceleași: minimum 30 de minute de mișcare pe zi, mers alert, alimentație de tip mediteranean, reducerea sedentarismului, somn și gestionarea stresului.
„Scopul nu este doar să slăbim. Scopul este să reducem riscul de infarct, AVC, cancer și să creștem calitatea vieții”, concluzionează Dr. Vladiana Turi.
