Persoanele care gândesc prea mult găsesc liniștea interioară prin 4 schimbări simple

Persoanele care gândesc prea mult găsesc liniștea interioară prin 4 schimbări simple

Persoanele care au tendința de a experimenta anxietate și îngrijorare se confruntă adesea cu dificultăți în a găsi liniștea în propriile minți, revizuind greșelile din trecut și întrebându-se ce au fost în stare să gândească.

Psihologul clinic Dr. Elisha Goldstein înțelege această situație. El recunoaște că, atunci când te afli într-o stare de gândire excesivă, poate părea imposibil să iei măsuri pentru sănătatea ta mentală și să găsești liniștea. Dr. Goldstein, care a lansat recent o carte nouă, a fost invitat în podcastul Getting Open, unde a împărtășit o formulă simplă și eficientă pentru a ajuta persoanele să oprească gândirea obsesivă. Metoda sa nu se bazează pe schimbări mari, ci pe ajustări mici. Acesta este motivul pentru care podcastul și cartea sa se numesc Tiny Shifts.

Îmbinând psihologia, neuroștiința și mindfulness-ul, Dr. Goldstein este o voce de referință în ceea ce privește modul în care stresul cronic și tiparele emoționale influențează sănătatea, relațiile și bunăstarea pe termen lung a corpului și minții. Persoanele care gândesc prea mult și reușesc să găsească liniște în mintea lor fac 4 schimbări mici înainte de a lua alte măsuri.

1. Recunoaște când observi „biasul urgenței”

Consumul excesiv ne înconjoară, făcându-ne să credem că trebuie să facem mai mult, să cumpărăm mai mult și să consumăm mai mult pentru a ne simți valoroși. Așadar, ne aflăm ca peștii în apă, neglijând contextul în care trăim. Dr. Goldstein explică modul în care cultura noastră contribuie la alimentarea rănilor legate de nevalorizare. Dacă nu trăiești o viață strălucitoare, asemănătoare „mamei perfecte” de pe strada ta sau celebrității bogate de la televizor, s-ar putea să te simți mai bine cumpărând un obiect. Evident, acest lucru nu îmbunătățește cu adevărat starea, așa că ne grăbim să cumpărăm din nou. Ajungem să umplem un gol al nevalorizării, în loc să ne oprim și să fim conștienți de ceea ce simțim.

Dacă dorești să găsești liniștea ca persoană care gândește prea mult, începe prin a demonta biasul urgenței și a-l recunoaște pentru ceea ce este: o modalitate de a te determina să cumperi lucruri. Apoi, implică-te în activități mai semnificative. Nu contează ce anume, important este să nu participi la urgența fabricată.

2. Ascultă sentimentul și identifică-l

„Schimbările mici sunt aceste pivoturi emoționale pe care le putem face în viața de zi cu zi”, afirmă Dr. Goldstein. Mulți oameni cred că a se simți mai bine înseamnă a face mai mult. Totuși, conștientizarea emoțiilor noastre poate genera mici schimbări în momentele respective, crescându-ne reziliența la stres și beneficiind sănătatea pe termen lung. Odată ce ai recunoscut că nu trebuie să te grăbești să te umpli cu lucruri, te poți opri și asculta. Ce încearcă să acopere urgența? Ce simți în acel moment? De unde provine și la ce este legat? Există tipare de comportament implicate?

3. Pur și simplu „fii cu” sentimentul

Dr. Goldstein face o comparație. „Dacă conduci o mașină sau înveți să mergi, să vorbești sau orice altceva, creierul memorează proceduri, iar prin repetare, devine mai ușor.” Așadar, atunci când observi un sentiment și te învârți în jurul lui, creezi obiceiuri noi. Apoi, poți trece la întrebarea: „Pot să fiu pur și simplu cu acest sentiment?”. Cu timpul, devine mai ușor să fii cu acel sentiment și să nu te grăbești să umpli golul. În curând, va deveni natural.

4. Privește sentimentul

Andrea observă: „Imaginează-ți o sală plină cu 100 de oameni și amintește-ți că 60 până la 80 dintre ei simt aceeași rană de nevalorizare.” Data viitoare când simți această rană, amintește-ți că nu ești singur. Nu trebuie să te simți rușinat sau să o negi. Poți privi acest sentiment, îl poți recunoaște și apoi îl poți lăsa să se estompeze. Dr. Goldstein explică: „Aproape toată lumea simte un fel de stres cronic de nivel scăzut care trăiește în fundal. Continuăm să primim mesaje că trebuie să facem mai mult pentru a-l alina, sau pentru a rezolva această problemă, pentru a fi fericiți sau pentru a ne descurca mai bine. Dar am descoperit că aceste pivoturi emoționale pe care le facem în timp real sunt, de fapt, cele care rezolvă problema.” Așadar, când începi să auzi „murmurul de fond” al stresului, identifică-l. Așa cum se spune, „denumește-l pentru a-l domoli”. Apoi, când te influențează, fii cu acel sentiment și ascultă ce încearcă să îți transmită.