Comisia Europeană revizuiește în scădere prognoza de creștere economică pentru România
Comisia Europeană a ajustat semnificativ estimările referitoare la creșterea economiei românești pentru anul în curs, prognozând o expansiune de doar 0,1%, comparativ cu 1,1% estimat anterior în toamnă.
Conform previziunilor economice de primăvară publicate recent, rata inflației este așteptată să ajungă la 7%, în creștere față de estimarea de sub 6% anunțată anterior. În ceea ce privește anul 2027, se estimează o creștere a PIB-ului României de 2,3% și o inflație care se va reduce la 3,7%.
Institutul Național de Statistică a raportat o scădere a Produsului Intern Brut în primele trei luni din 2026, cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,7% pe seria brută, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Această tendință este influențată de scăderea consumului intern.
Se estimează că, în 2026, consolidarea fiscală și inflația ridicată a prețurilor la energie vor conduce la o nouă scădere a venitului real disponibil, afectând astfel consumul intern și importurile. De asemenea, încrederea consumatorilor și sentimentul economic au continuat să se deterioreze din începutul anului 2026, cu indicatori care arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern.
Exporturile se preconizează că vor încetini, dar vor continua să crească moderat, având un impact ușor pozitiv asupra creșterii economice prin exporturile nete. După o redresare în 2025, formarea brută de capital fix va accelera în 2026, iar sectorul construcțiilor rezidențiale va continua să se redreseze, în timp ce investițiile în infrastructura publică vor crește cu finalizarea proiectelor RRP.
În ciuda preocupărilor crescânde ale investitorilor, cauzate de riscurile geopolitice și de instabilitatea politică internă, se așteaptă o redresare graduală a încrederii, sprijinind astfel creșterea recentă a investițiilor străine directe. Estimările indică o creștere a PIB-ului real de 0,1% pentru 2026.
În 2027, se preconizează o revenire a creșterii PIB-ului real la 2,3%, pe măsură ce înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor se încheie, iar inflația IAPC scade, stabilizând venitul disponibil și susținând o redresare a consumului privat și public.
Investițiile publice vor avea o tendință de încetinire odată cu finalizarea programului RRF, însă se preconizează că investițiile private vor prelua rolul principal, sprijinite de o îmbunătățire a încrederii investitorilor și de condiții de finanțare mai favorabile. Deficitul de cont curent este estimat să scadă treptat până la 6,4% din PIB până în 2027.
Pe de altă parte, șomajul va crește, având în vedere scăderea ocupării forței de muncă în 2025, tendință care va continua în 2026, ducând la o rată a șomajului de aproximativ 6,3% în acel an. Cu salariile din sectorul public înghețate în 2025 și 2026, creșterea remunerației nominale a angajaților va rămâne la rate modeste, iar inflația ridicată va reduce costurile unitare reale ale forței de muncă, sprijinind competitivitatea.
De asemenea, inflația a avut o evoluție mai lentă din cauza creșterii prețurilor la energie. Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, se estima o scădere rapidă a inflației globale în a doua jumătate a anului 2026, dar conflictele au încetinit acest trend. Inflația IAPC este acum estimată la 7% pentru 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a scădea la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul țintă al BNR (2,5 +/- 1%).
Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, față de un maxim de 9,3% înregistrat în 2024, grație mai multor pachete de consolidare fiscală implementate între decembrie 2024 și septembrie 2025. Această tendință de îmbunătățire va continua, deficitul fiind estimat să scadă la 6,2% din PIB în 2026, în timp ce investițiile publice vor crește de la 6% la aproape 7% din PIB.
Cheltuielile curente ca pondere din PIB vor scădea, rezultând o reducere a cheltuielilor publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB. În ceea ce privește veniturile, majorările de impozite adoptate în 2024 și 2025 vor genera o creștere a veniturilor cu 1,4 puncte procentuale din PIB. Se estimează că deficitul va continua să scadă, ajungând la 5,8% din PIB în 2027, în contextul reducerilor cheltuielilor publice de capital.
Orientarea fiscală a fost contractivă în 2025, cu o moderare preconizată în 2026, urmând ca în 2027 să devină neutră. Cheltuielile pentru apărare sunt estimate să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute de împrumuturile acordate în cadrul programului SAFE. Datoria publică este prognozată să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în principal ca urmare a deficitelor primare ridicate ale administrației publice și a plăților de dobânzi.
