Daniel Dăianu: „Nu există risc de dezastru economic” conform datelor INS
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a afirmat, joi, la Digi24, că este greșit să se vorbească despre un dezastru economic, având în vedere datele recente publicate de Institutul Național de Statistică referitoare la inflație și scăderea economică.
Economistul a subliniat că România suportă „prețul ajustării fiscal-bugetare”, adăugând că o alternativă pentru reducerea deficitului ar fi fost diminuarea veniturilor populației, similar cu un episod anterior de corecție fiscal-bugetară.
Referitor la situația economică a României, în contextul inflației de 10,7% și scăderii economice înregistrate în primul trimestru, Dăianu a declarat că este „impropriu să vorbim despre dezastru economic”. El a explicat că cei care caracterizează economiile românești în acest mod nu înțeleg că ne confruntăm cu efectele necesare ale ajustării fiscale.
„Nu poți să menții nivelul de trai al cetățenilor români când trebuie să corectezi un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB. Deși deficitul era semnificativ, am avut o creștere sub 1% din PIB, deci acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim”, a afirmat economistul. El a subliniat că, deși nu se dorește acest preț, este necesar pentru reducerea deficitului bugetar.
Dăianu a recunoscut „lupta politică”, dar a menționat că acest preț este rezultatul ajustării unui deficit bugetar foarte mare. În plus, economistul a comentat privind inflația, contrazicând afirmația președintelui UDMR Kelemen Hunor, spunând că aceasta nu este determinată în principal de conflictele din Orientul Mijlociu, ci și de creșterea taxelor și impozitelor, precum și de liberalizarea tarifelor la electricitate.
El a continuat să explice că ar fi existat o alternativă, adică tăierea veniturilor populației, așa cum s-a întâmplat într-un episod anterior când veniturile au fost reduse drastic, ceea ce a dus la o corecție semnificativă a deficitului bugetar. „Atunci s-a ajuns la un deficit bugetar mic, în jur de 1%, iar deficitul de cont curent a fost foarte scăzut”, a adăugat Dăianu.
Referitor la corecția fiscal-bugetară din anul precedent, Dăianu a punctat că aceasta s-a datorat în principal creșterii impozitelor și taxelor. „Nu poți să ai o corecție atât de mare și să menții veniturile cetățenilor. Nu-mi face plăcere să afirm acest lucru, dar este cinstit să spun așa”, a spus economistul.
El a concluzionat că, în absența creșterii impozitelor și liberalizării tarifelor la energie, inflația ar fi fost în jur de 5%. Însă, a subliniat el, ar fi fost necesar să se reducă cheltuielile bugetare pentru a permite o diminuare a deficitului bugetar de la peste 9% la 6,2% din PIB în anii următori. Dăianu a încurajat pe cei care propun soluții să vină cu cifre realiste care să permită o discuție rațională în acest context.
