Reducerea taxelor în România: inflația și puterea de cumpărare, în atenția guvernului
Inflația atinge 10,7%, iar salariul mediu brut a scăzut cu 5,1%, în timp ce produsul intern brut a avut o mică reducere de 0,2%. Acestea sunt consecințele corectării deficitului bugetar, conform economistului Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.
Dumitru a explicat că un deficit bugetar de 9-10% din PIB este similar cu o casă în flăcări, unde stingerea incendiului poate provoca o inundație. Astfel, măsurile de reducere a taxelor nu pot fi implementate până ce deficitul bugetar nu ajunge la 3%, o țintă estimată pentru 2030.
„Atâta timp cât deficitul bugetar este peste 3% din PIB, nu putem discuta despre ajustări fiscale care să facă sistemul mai atractiv pentru antreprenori. Mai avem mult de parcurs până la această țintă”, a subliniat Dumitru.
În prezent, consilierul avertizează că nu există marjă fiscală pentru măsuri suplimentare de sprijin. Dacă reformele nu continuă cu aceeași intensitate și cheltuielile statului nu sunt gestionate cu atenție, obiectivele de deficit devin greu de atins.
Problemele economice ale României sunt agravate de împrumuturile mari pe care statul nu și le mai poate permite. „România se confruntă cu o problemă majoră de competitivitate”, a afirmat Dumitru, subliniind că, chiar și cu fonduri disponibile, economia nu poate crește fără echilibre macroeconomice. Creșterea economică din trecut, susținută de deficite mari, nu este considerată sănătoasă sau sustenabilă.
Privind viitorul, bugetul pentru 2027 ar putea permite creșterea pensiilor și salariilor, însă acest lucru depinde de condițiile economice. „Trebuie să reducem cheltuielile statului ca procent din PIB pentru a permite creșterea salariilor și pensiilor”, a conchis Ionuț Dumitru.
