Oamenii devin mai prudenți: analiza economiștilor după depășirea inflației de 10%
Rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie, iar economia României a înregistrat o scădere de 0,2% în primul trimestru din 2026 comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Față de aceeași perioadă din anul precedent, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 1,5%. Ovidiu Folcuț, economist și profesor universitar, a declarat pentru Digi24.ro că inflația ridicată este în principal cauzată de creșterea prețurilor la energie și carburanți, iar salariile și pensiile nu reușesc să se alinieze acestor majorări. INS a raportat o rată a inflației de 3,1% de la începutul anului, în aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025, iar indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,84% în aprilie față de martie. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparații în cadrul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 9,5%.
„Prima este inflația anuală la final de aprilie 2026 și este comparată cu aprilie 2025, deci e pe un an de zile și e în jur de 10,7%. Dacă e calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, ca să putem face comparații cu restul Uniunii Europene, ea e un pic mai mică, 9,5%, dar tot în jur de 10%”, a explicat Folcuț. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate nu la alimente, ci la mărfuri nealimentare și servicii. Energia electrică s-a scumpit cu 54,18%, motorina cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%. La servicii, cele mai semnificative creșteri au fost la chirii, de 43,78%, urmate de serviciile de igienă și cosmetică, de 15,07%, și de apă, canal și salubritate, de 15,05%. În sectorul alimentelor, cele mai mari creșteri au fost la cafea, de 21,76%, și la ouă, de 4,78%.
„Criza generată de conflictul din Iran, care a dus la o creștere semnificativă a prețurilor, în special la combustibil și la energie, a pus o presiune suplimentară pe inflație. Creșterile semnificative de prețuri la tot ce ține de combustibil sau energie electrică n-au făcut decât să ducă inflația mai sus decât ne așteptam inițial”, a adăugat economistul.
Ovidiu Folcuț a subliniat că scumpirea energiei și a carburanților afectează direct bugetele familiilor, având și efecte indirecte, deoarece transportul se reflectă în costul aproape tuturor produselor. „Prețurile la combustibil se reflectă în toate celelalte creșteri. În momentul în care crește prețul combustibililor, cresc prețurile la toate celelalte produse, pentru că absolut toate trebuie transportate”, a explicat acesta.
Întrebat dacă salariile și pensiile țin pasul cu majorările de prețuri, economistul a afirmat că acest lucru nu se întâmplă. „Evident că nu țin, nici salariile și nici pensiile. Ori de câte ori inflația crește alarmant, puterea noastră de cumpărare scade. Există o scădere a puterii de cumpărare și, implicit, o reducere a nivelului de trai”, a spus Folcuț.
De asemenea, profesorul a avertizat că anumite sectoare ar putea fi afectate mai sever de scăderea consumului, inclusiv HoReCa, unde oamenii ar putea renunța la vacanțe sau să-și reducă bugetele pentru servicii. „E clar că în momentul în care puterea de cumpărare a oamenilor scade, unii nu vor mai lua în calcul un concediu sau nu îl vor mai lua în calcul la fel de lung ori cu aceleași cheltuieli”, a afirmat acesta.
Conform datelor INS, PIB-ul a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, economia a scăzut cu 1,5% pe seria ajustată sezonier și cu 1,7% pe seria brută. Ovidiu Folcuț a declarat că România se află deja într-o recesiune tehnică, dar o criză economică mai profundă poate fi evitată dacă actuala criză politică este soluționată rapid și dacă fondurile europene sunt atrase în timp util. „Suntem într-o recesiune tehnică, cum vorbim noi cu limba de lemn a economiei. E posibil să ajungem într-o recesiune, dar, pe un scenariu optimist, dacă ne facem treaba bine și închidem criza politică repede și începem să sprijinim semnificativ o reluare a creșterii economice, avem șanse să evităm o intrare într-o criză economică”, a explicat acesta.
Economistul a subliniat că atragerea fondurilor din PNRR și din alte programe europene trebuie să devină o prioritate, indiferent de formula politică a viitorului guvern. „Depinde de cât de bine vom ști să atragem banii pe care îi avem la dispoziție”, a afirmat Folcuț. El a avertizat și asupra riscului de stagflație, o combinație între inflație ridicată și o economie slabă. „Noi n-am demonstrat că am reluat o creștere semnificativă ca să putem spune că am inversat curba și lucrurile merg spre bine”, a spus acesta.
Avertizările economistului se concentrează și pe necesitatea rezolvării rapide a crizei politice, într-un mod credibil pentru piețe și agențiile de rating. „Ce putem noi face este să rezolvăm criza politică pe care ne-am generat-o singuri, cât mai repede și de o manieră cât mai credibilă”, a subliniat Folcuț. În caz contrar, riscurile cresc semnificativ, mai ales în contextul evaluărilor agențiilor de rating din vară. „Dacă nu reușim să rezolvăm criza internă, fie se lungește foarte mult, fie ajungem la o variantă extremă din punct de vedere politic sau chiar la alegeri anticipate, riscurile sunt foarte mari”, a adăugat acesta.
Consultantul economic Adrian Negrescu a afirmat că economia României traversează o perioadă de recesiune cauzată de austeritate, majorări de taxe și scăderea consumului, dar nu se află într-o criză economică majoră. „Suntem într-o perioadă în care datele macroeconomice arată o scădere semnificativă a consumului, o încetinire a economiei, dar vestea bună este că nu suntem în criză economică”, a declarat Negrescu. El a adăugat că primele semne ale revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului, însă microîntreprinderile și companiile mici rămân cele mai vulnerabile, fiind afectate de scăderea vânzărilor și accesul dificil la credite.
