Amenințarea creșterii prețurilor alimentelor din cauza crizei îngrășămintelor în Europa
După două luni de la începutul conflictului din Iran, supermarketurile europene au anunțat că prețurile produselor alimentare nu au fost încă afectate de război. Totuși, această situație se va schimba în curând, dată fiind creșterea costurilor îngrășămintelor și combustibilului, care va influența producția agricolă pentru anul următor, determinând scumpirea alimentelor disponibile pentru consumatori.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor produselor alimentare se va desfășura în trei etape, fiecare având un ciclu de câteva săptămâni. Gazul natural este esențial pentru producția de îngrășăminte, care sunt apoi utilizate în agricultură pentru a produce alimente. David Laborde, șeful Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), a subliniat că majoritatea produselor alimentare aflate acum pe rafturi au fost realizate cu resurse achiziționate înainte de declanșarea crizei.
Europa produce îngrășăminte cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. O creștere a prețului gazelor, cauzată de crizele din Golful Persic, a condus la o majorare de 59% a prețurilor gazelor naturale și de până la 50% a prețurilor îngrășămintelor, conform Politico. Consumatorii europeni vor resimți mai întâi scumpirea combustibilului, iar efectele crizei îngrășămintelor se vor simți ulterior.
În primăvara acestui an, fermierii europeni au beneficiat de rezerve de îngrășăminte achiziționate înainte de război, iar oficialii Comisiei Europene au declarat că resursele pentru acest sezon sunt, în mare parte, asigurate. Totuși, această situație favorabilă nu va dura. Deși prețul grâului a rămas constant, costurile îngrășămintelor au crescut semnificativ. Unii agricultori au redus cantitatea de azot folosită, iar alții aleg culturi care necesită mai puține îngrășăminte. Indiferent de alegerea făcută, rezultatul va fi același: recolte mai mici în 2027 și, implicit, prețuri mai mari la raft pentru consumatori.
În cazul în care războiul din Iran va continua și în a doua jumătate a anului, încă 45 de milioane de oameni ar putea experimenta insecuritate alimentară gravă. Unele țări, precum Irlanda, se confruntă cu probleme mai acute, având o industrie a îngrășămintelor aproape inexistentă. Aproape 90% din terenurile agricole irlandeze necesită azot pe parcursul sezonului, iar fermierii din această țară au început să achiziționeze îngrășăminte abia în februarie, fiind nevoiți să plătească prețuri mari.
Fermierii din Suedia au raportat pierderi de 160 de milioane de euro, adică 12% din profituri, din cauza impactului războiului. Cei care au rezerve de îngrășăminte își pot continua activitatea, însă alții vor trebui să reducă utilizarea acestora, ceea ce va conduce la recolte mai mici și la transferul costurilor ridicate către consumatori. În Statele Unite, se estimează că fermierii vor obține cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent.
Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență pentru a reduce costurile și a flexibiliza normele privind ajutoarele de stat destinate fermierilor. Cu toate acestea, soluțiile pentru criza îngrășămintelor nu vor rezolva problemele pe termen scurt. Planul de acțiune pentru îngrășăminte, care urmează să fie anunțat de comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, pe 19 mai, se va concentra pe reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon și sprijinirea fermierilor pentru utilizarea mai redusă a îngrășămintelor. Beneficiile acestor măsuri nu se vor resimți, însă, până în 2027, având în vedere că construcția unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani.
Fermierii americani, care achiziționează îngrășăminte mai aproape de momentul semănatului, se confruntă deja cu dificultăți similare celor pe care Europa se așteaptă să le resimtă anul viitor. Aproximativ 70% dintre aceștia afirmă că nu își permit să cumpere cantitatea necesară de îngrășăminte. De asemenea, Departamentul Agriculturii din SUA estimează că recoltele de grâu vor fi cele mai scăzute din 1919 până în prezent. Problemele legate de lipsa îngrășămintelor sunt, de asemenea, resimțite în țări precum Brazilia sau Etiopia, iar riscul producerii unui fenomen El Niño puternic, care aduce condiții meteorologice extreme, este de peste 90%.
China a agravat situația prin suspendarea exporturilor de mai multe tipuri de îngrășăminte. Programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat cu privire la potențialele efecte negative ale acestei crize, care se dezvoltă lent, dar care este inevitabilă. Álvaro Lario, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, a menționat că această criză nu este comparabilă cu impactul imediat al conflictului din Ucraina, ci mai degrabă se va manifesta treptat. De asemenea, Lario a evidențiat că soluțiile structurale promise în trecut rareori au fost implementate, iar planul Comisiei pentru îngrășăminte ar putea reprezenta o reacție la aceste critici.
