Ministrul Finanțelor: măsurile de corecție aduc rezultate după deteriorările din 2024-2025
Ministerul Finanțelor a transmis, luni, rezultatele la zi ale procesului de corecție și stabilizare macroeconomică.
Deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm redus – 3,4%, față de 34,4% în 2024. Deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze ușor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. Fluxurile de investiții au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde de euro.
Datele indică faptul că România începe să intre într-o etapă mai echilibrată de ajustare, fiind vizibile progrese în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și recâștigarea încrederii investitorilor. Deficitul de cont curent, indicatorul care reflectă diferența dintre producția și consumul economiei, a continuat să crească, dar într-un ritm mult mai temperat. Dacă în 2024 avansul a fost de 34,4%, în 2025 acesta s-a limitat la 3,4%, sugerând o diminuare clară a dezechilibrelor.
Deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze ușor, marcând o scădere de 1,4% în 2025. Ajustările sunt strâns legate de procesul de consolidare fiscal-bugetară și de temperarea treptată a consumului intern. Deficitele bugetare ridicate din anii anteriori au alimentat cererea, ceea ce a dus la creșterea importurilor și la adâncirea dezechilibrelor externe. Pe măsură ce politica fiscală devine mai prudentă, presiunile asupra consumului și importurilor încep să se reducă.
Un alt semnal pozitiv este revenirea investițiilor străine directe, care reflectă o îmbunătățire a percepției asupra economiei românești. După scăderi succesive de aproximativ 36% în 2023 și 17% în 2024, fluxurile de investiții au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la circa 8,1 miliarde de euro. Această evoluție indică o încredere mai mare a investitorilor în direcția de stabilizare macroeconomică, susținută de consolidarea fiscală, reducerea riscurilor legate de deficit și menținerea investițiilor publice și europene la un nivel ridicat.
În ansamblu, economia începe să se apropie de un echilibru mai sănătos, consumând mai aproape de nivelul producției interne, reducând dependența de finanțarea externă și recâștigând încrederea investitorilor internaționali. Ajustarea se realizează fără o contracție severă a economiei și fără blocarea investițiilor. Modelul de creștere se mută treptat de la consum susținut de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, o schimbare esențială pentru o corecție durabilă.
„După o perioadă lungă în care cheltuielile permanente ale statului au avansat rapid, anul 2026 reprezintă un punct de cotitură. Pentru prima dată este consemnată o reducere nominală a cheltuielilor de personal, în paralel cu temperarea ritmului de creștere a cheltuielilor rigide”, se arată în documentul citat.
Reprezentanții ministerului au explicat că această ajustare este necesară pentru restabilirea echilibrelor bugetare, diminuarea presiunii asupra deficitului și gestionarea mai responsabilă a fondurilor publice. „Reforma administrației publice rămâne o prioritate, vizând construirea unui stat mai eficient, mai flexibil și mai capabil să ofere servicii publice de calitate. Timp de mai mulți ani, România a funcționat pe baza unui model nesustenabil, marcat de creșterea accelerată a cheltuielilor permanente, deficite tot mai mari și împrumuturi costisitoare, orientate în principal către consum. Acest model a dus la accentuarea deficitului comercial și a celui de cont curent, o parte importantă a resurselor fiind direcționată către importuri, în loc să sprijine dezvoltarea internă”, se mai precizează în comunicat.
„Rezultatele din ultimele luni indică faptul că măsurile de corecție încep să dea rezultate, iar România intră pe o traiectorie de stabilizare. S-au înregistrat progrese semnificative, reducerea deficitului, relansarea investițiilor și echilibrarea dezechilibrelor externe, însă aceste evoluții rămân vulnerabile la factorii interni. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este crucială pentru consolidarea acestor rezultate și pentru evitarea riscurilor generate de incertitudine”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Oficialii ministerului au subliniat că procesul de ajustare macroeconomică presupune măsuri treptate și coerente, axate pe consolidarea fiscală, eficientizarea cheltuielilor publice și stimularea investițiilor, astfel încât să fie asigurate echilibre sustenabile pe termen mediu și lung.
