Deficitul bugetar al României a ajuns la 7,9% din PIB în 2025, cel mai mare din UE
Deficitul bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA și validat de Eurostat, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025.
Corecția este de 1,4 puncte procentuale, peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, a anunțat Ministerul Finanțelor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că reducerea deficitului este un pas esențial pentru stabilitatea economică: „Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă. Știm că această perioadă presupune eforturi și responsabilitate din partea întregii societăți. Tocmai de aceea, le mulțumesc românilor și mediului privat pentru răbdare, încredere și echilibru. Este esențial ca această ajustare să fie dublată de încrederea că România rămâne o țară stabilă, predictibilă și atractivă pentru investiții private. Doar împreună, stat și mediu de business, putem transforma această corecție fiscală într-un nou început pentru dezvoltarea sănătoasă a României. Important este că astăzi România nu mai amână problemele și nu mai transferă costurile către generațiile viitoare. Începem să reconstruim credibilitatea economică a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construită o creștere sănătoasă și sustenabilă în anii următori”, a transmis acesta.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale din Uniunea Europeană într-un singur an. Prin comparație, alte state din UE au înregistrat ajustări mai moderate sau continuă să aibă deficite ridicate. Polonia este la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia la 5,2%, iar Franța la 5,1%. Italia a avut o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale. Chiar și în aceste condiții, România rămâne țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Media la nivelul UE este de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivel național.
Ministerul Finanțelor a transmis că reducerea deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri care au vizat creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. În paralel, statul a redus semnificativ arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, astfel încât România a intrat în 2026 într-o poziție fiscală mai stabilă.
Măsurile adoptate la finalul anului trecut au permis inclusiv stingerea unor datorii și evitarea transferării unor presiuni suplimentare asupra bugetului actual. Un element esențial este faptul că ajustarea nu a fost realizată prin reducerea investițiilor publice. România a menținut investițiile la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, susținând dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt considerate condiții esențiale pentru scăderea costurilor de finanțare ale economiei. Deficitele mari și datoria publică în creștere se traduc în dobânzi mai ridicate pentru stat, dar și în costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Autoritățile au transmis că procesul de consolidare fiscală urmărește reducerea acestor vulnerabilități și crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil și atractiv pentru investiții private.
