Inflația a ajuns la 9,9% în martie, după o lună de război în Iran
Primele efecte ale războiului din Orientul Mijlociu se văd în România: produsele de la raft s-au scumpit, iar inflația a început din nou să fie pe un trend crescător.
Este a opta lună consecutivă când rata scumpirilor este aproape de pragul de două cifre. Potrivit INS, rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie, de la 9,31% în luna februarie. Cristian Păun, profesor de economie, a spus la Digi24 că „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior.”
„Indicele prețurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflației de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflației în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, se arată în comunicat.
În cazul produselor alimentare, cea mai mare creștere au avut-o cafeaua, ouăle, precum și fructele proaspete. Sunt creșteri de peste 14% la cafea și cacao, dar putem vedea o creștere de peste 20 de puncte procentuale în cazul în care vorbim despre produse nealimentare. Topul este condus de factura la energia electrică, care s-a scumpit comparativ cu anul trecut cu peste 57%, urmată de energia termică, de cărți, ziare și reviste, unde vedem o creștere de 10 sau chiar 13%.
În cazul serviciilor, pe primul loc se situează biletele de tren, cu o creștere de peste 24 de puncte procentuale, urmate de apă, canal și salubrizare, cu o creștere de peste 15%, și igienă și cosmetică, unde tarifele au crescut cu peste 14%. Acestea sunt primele date pe luna martie, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Cristian Păun a spus că, în parte, creșterea inflației este legată de războiul din Iran, dar „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior, din România.”
„În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică – producătorul principal de energie electrică, 80% din producția de energie electrică în România este realizată de statul român, de companii de stat – deci în continuare vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate,” a spus Păun.
„Vedem de asemenea creșteri la fructe și legume. Nu suntem încă în sezon, deci o să mai avem de tras puțin până apar fructele și legumele din producția internă. Să sperăm că vom avea un an agricol bun să mai temperăm din inflație. Să sperăm că nu va coborî temperatura sub 0 grade, mai ales noaptea, astfel încât să distrugă florile plantelor,” a adăugat el.
Păun spune că puseul inflaționist continuă, iar România „va resimți această inflație mai mult decât alte țări, pentru că are niște probleme structurale foarte, foarte mari, principalele probleme fiind legate de deficitul bugetar pe care în continuare nu reușim să-l temperăm.”
„Deficit bugetar înseamnă expansiune monetară, înseamnă mai mulți bani pe care statul îi împrumută din diferite surse și atunci când există mai mulți bani și producția de bunuri și servicii este problematică, apare inflația. Sunt mai mulți bani, mai puține bunuri și servicii pe care le producem, mai ales în interior, mai ales în România, și care să concureze produsele care vin din import. Paradoxal, bunurile care vin din import vin mai ieftin, deoarece avem un curs de schimb fix, oarecum atipic,” a spus Păun.
El a adăugat că instabilitatea politică din țară, în condițiile în care PSD urmează să decidă în câteva zile dacă rămâne sau nu la guvernare, „va pune și mai mult paie pe foc, va adăuga o problemă suplimentară problemelor pe care le avem macroeconomic.”
„Din punct de vedere macroeconomic, soluția rămâne deficitul. Repet, e vorba de câteva zeci de miliarde de euro pe care noi le împrumutăm, pe care economia reală nu le produce și care sunt aruncate în consum, în principal pe cheltuieli cu consumul. Și atunci, cumva, tu nu ai producție, nu ai comenzi, nu ai antreprenorii care să facă față acestor plusuri de resurse, de bani aruncați în economie, și te trezești cu această inflație fără doar și poate,” a explicat profesorul.
Problema, adaugă el, este că „nu avem o coaliție care să înțeleagă că trebuie să facă treaba asta prin reforme. E tăcere pe zona reformei administrativ-teritoriale. Noi nu mai putem să avem atâtea UAT-uri, atâtea comune, atâtea județe. Politicienii trebuie să înțeleagă treaba asta, pentru că nu-i ajută absolut deloc situația.”
