Banca Mondială semnalează o criză globală a locurilor de muncă
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, avertizează că economia globală se confruntă cu o criză majoră a locurilor de muncă, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu continuă să domine agenda internațională, subliniind că până la 800 de milioane de locuri de muncă ar putea lipsi în economiile în curs de dezvoltare în următorii ani.
Războiul din Orientul Mijlociu va domina discuțiile oficialilor financiari globali în această săptămână la Washington. Banga a declarat că, în ritmul actual, economiile în curs de dezvoltare vor crea doar aproximativ 400 de milioane de locuri de muncă. Acest lucru ar lăsa un deficit de aproximativ 800 de milioane, având în vedere că 1,2 miliarde de persoane vor ajunge la vârsta activă în următorii 10–15 ani. Aceste informații au fost transmise de Reuters.
Banga, fost director general al Mastercard, a recunoscut că este dificil să se mențină atenția asupra problemelor pe termen lung, într-un context marcat de șocuri economice succesive, cum ar fi pandemia de COVID-19 și conflictul din Orientul Mijlociu. El a afirmat că este hotărât să mențină în centrul discuțiilor provocările structurale pe termen lung, cum ar fi crearea de locuri de muncă, conectarea populației la rețelele de electricitate și asigurarea accesului la apă potabilă.
„Trebuie să facem două lucruri în același timp. Există problemele pe termen scurt prin care trecem acum, dar pe termen lung avem această problemă a locurilor de muncă și a apei”, a spus Banga într-un interviu.
Mii de oficiali financiari din întreaga lume se reunesc la Washington pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional. Aceste reuniuni se desfășoară în umbra războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, care amenință să încetinească creșterea economică globală și să alimenteze inflația.
Impactul economic va depinde în mare măsură de durata armistițiului de două săptămâni anunțat de președintele american Donald Trump, cu doar câteva ore înaintea unor lovituri militare promise împotriva Iranului. Armistițiul a oprit majoritatea atacurilor, dar nu a pus capăt blocadei impuse de Iran în Strâmtoarea Ormuz, care a provocat cea mai mare perturbare din istorie a aprovizionării globale cu energie. În paralel, conflictul dintre Israel și Hezbollah continuă.
Accesul la apă reprezintă o altă prioritate majoră. Comitetul pentru Dezvoltare al Băncii Mondiale a prezentat planuri de colaborare cu țările în curs de dezvoltare pentru a simplifica politicile și reglementările care au împiedicat investițiile și crearea de locuri de muncă timp de ani de zile. Discuțiile vor aborda transparența în acordarea autorizațiilor, combaterea corupției, legislația muncii și a terenurilor, barierele în deschiderea de noi afaceri, logistica, sistemele comerciale mai eficiente și obstacolele non-tarifare din comerț.
Banga s-a declarat optimist că pot fi găsite soluții pentru a oferi locuri de muncă – și demnitate – tinerilor și pentru a crea oportunități pentru companiile private. „Nu cred că vom ajunge la o situație ideală în următorii 15 ani în care toată lumea va avea un loc de muncă, dar dacă nu facem nimic, consecințele vor fi grave, inclusiv migrație ilegală și instabilitate”, a afirmat el.
Datele Națiunilor Unite arată că peste 117 milioane de oameni erau strămutați la nivel global în 2025. Banga a remarcat că tot mai multe companii din economiile emergente se extind pe plan internațional, precum Reliance Industries și Mahindra Group din India sau conglomeratul Dangote din Nigeria.
Banca Mondială, împreună cu alte bănci de dezvoltare, urmează să lanseze o inițiativă pentru a asigura acces sigur la apă potabilă pentru încă un miliard de persoane. Programul se adaugă unor inițiative existente pentru conectarea a 300 de milioane de gospodării din Africa la electricitate și pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate.
Banca Mondială încearcă, de asemenea, să atragă mai multe investiții din sectorul privat. La reuniunile din toamnă ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok, accentul va fi pus pe mobilizarea capitalului privat pentru proiecte de dezvoltare. Instituția a identificat cinci sectoare principale care ar putea beneficia de investiții și care sunt mai puțin dependente de comerțul global: infrastructura, agricultura pentru micii fermieri, asistența medicală primară, turismul și industria prelucrătoare cu valoare adăugată.
Potrivit lui Banga, aceste domenii sunt mai puțin expuse impactului imediat al progreselor rapide din domeniul inteligenței artificiale. „Problema este că nu putem face acest lucru singuri. Trebuie să punem în mișcare un bulgăre de zăpadă care să crească pe măsură ce înaintează, pentru a ajunge la acel număr uriaș de 800 de milioane de locuri de muncă”, a spus el.
