Transparența salarială devine obligatorie, cu salarii afișate în anunțuri și controale pe diferențe de plată
Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională un proiect de lege care introduce obligația ca angajatorii să afișeze salariile în anunțurile de angajare, să nu mai ceară istoricul salarial al candidaților și să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați.
Actul normativ, care transpune legislația europeană, oferă și drepturi noi angajaților. Aceștia vor avea acces la informații despre salariile din companie și mecanisme mai clare de combatere a discriminării salariale. La nivelul Uniunii Europene, femeile câștigă în medie cu aproximativ 12% mai puțin pe oră decât bărbații. Diferențele persistă în ciuda cadrului legal existent.
Autoritățile au explicat că acest decalaj salarial nu este cauzat doar de discriminare directă, ci și de factori mai profunzi. Femeile sunt mai prezente în domenii slab plătite, sunt subreprezentate în poziții de conducere și sunt mai afectate de responsabilitățile familiale. Aproape 28% dintre femei lucrează part-time, comparativ cu doar 8% dintre bărbați. Diferențele sunt și mai mari la nivel de management, unde femeile pot câștiga cu aproximativ 23% mai puțin. Efectele se văd și la pensie, unde veniturile sunt cu până la 30% mai mici.
Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind transparența salarială, care obligă statele membre să introducă reguli clare pentru reducerea acestor diferențe. Proiectul stabilește măsuri concrete pentru aplicarea principiului „salariu egal pentru muncă egală sau de valoare egală”.
Asta înseamnă că nu doar același job trebuie plătit la fel, ci și munca similară ca responsabilitate, efort, competențe și condiții de muncă. Legea definește clar aceste noțiuni și introduce obligația ca toate elementele salariului, inclusiv bonusuri sau alte beneficii, să fie stabilite pe criterii obiective și neutre.
O schimbare majoră apare în etapa de recrutare. Angajatorii vor fi obligați să indice salariul sau intervalul salarial în anunțul de angajare sau înainte de interviu. Candidații nu vor mai putea fi întrebați cât câștigau anterior. Angajatorii trebuie să fie transparenți în interiorul organizației. Aceștia vor pune la dispoziția angajaților criteriile de stabilire a salariilor, nivelurile de remunerare și modul în care acestea pot evolua. Pentru sectorul public, se vor publica și grilele de salarizare.
Un element central al legii este dreptul la informare. Angajații vor putea solicita, în scris, informații despre propriul salariu și despre salariile medii pentru posturi similare, separate pe femei și bărbați. Angajatorii trebuie să răspundă în maximum 30 de zile și să ofere explicații dacă datele sunt neclare sau incomplete.
Legea introduce mecanisme mai clare pentru identificarea discriminării. Diferențele salariale vor fi analizate atât ca medie (salariul mediu), cât și ca mediană (salariul „tipic”, din mijloc). De asemenea, sunt definite mai clar formele de discriminare, inclusiv situațiile legate de sarcină, concedii sau hărțuire, precum și conceptul de discriminare intersecțională.
Angajatorii cu cel puțin 100 de salariați vor fi obligați să colecteze și să raporteze periodic date privind diferențele de salarizare între femei și bărbați. Aceste raportări vor permite identificarea diferențelor nejustificate. Dacă acestea depășesc anumite praguri, angajatorii trebuie să realizeze evaluări interne și să ia măsuri pentru corectarea situației. Aplicarea legii va fi verificată de Inspecția Muncii, iar Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării vor avea roluri în monitorizare, colectarea datelor și sprijinirea angajatorilor.
